Schitul Mălineşti se află aşezat la o altitudine de 600 m, într-un loc pitoresc, înconjurat de păduri, pe culmea dealului Cucu. Aici se află cel mai vechi aşezământ monahal de prin părţile locului, din care s-au păstrat biserica şi câteva construcţii anexe. Din inscripţia amplasată deasupra intrării rezultă că biserica schitului a fost construită la 30 aprilie 1826.
In anul 1848 schitul era părăsit, servind drept adăpost celor urmăriţi de autorităţi pentru activitate revoluţionară. Din cauza epidemiei de holeră cei de la schit au decedat, rămânând nelocuit până în anul 1889, când viaţa monahală de aici a reînviat. Tulburările pricinuite de marea răscoală din anul 1907 s-au răsfrânt şi asupra schitului Mălineşti. Veşmintele şi obiectele de preţ de aici au fost predate de către un pădurar de prin partea locului, fostului mareşal Constantin Prezan din Schinetea.
Biserica de lemn a schitului Mălineşti ni se înfăţişează ca o construcţie uitată de vreme pe înălţimea dealului Cucu, într-un admirabil peisaj, înconjurată de copaci. Locaşul are planul treflat, absidele laterale pentagonale, absida altarului pe cinci laturi, decroşată şi pronaosul dreptunghiular. Locaşul ne apare cu pereţii placaţi cu scândură, iar acoperişul şi cele trei turnuleţe false sunt învelite cu tablă muchită, bătută în felii. în partea de sud a altarului, în peretele de bârne, a fost decupată o uşă de acces. Un brâu, decorat cu pătrate săpate în relief, ornamentează bârna din pridvor şi care este posibil să se continue pe pereţii acoperiţi cu scândură.
Ancadramentul uşii de la intrare este simplu, neornamentat. Pe bârna transversală a ancadramentului, bilobată, este săpată în lemn o însemnare cu cifre arabe şi litere chirilice: 1826 april 30. Gheorghe, Teodor.
Trecerea din pronaos în naos se face printr-o intrare largă, marcată de doi stâlpi dispuşi lângă pereţi. Pe aceştia se sprijină o grindă lungă care are profilul în formă de acoladă. Interiorul bisericii este din bârnă vizibilă, peste care s-au pus pe alocuri covoare aduse de enoriaşi.
Sistemul de boltire cuprinde bolţile naosului şi altarului, deoarece pronaosul are tavanul drept. Pe baza în formă de pătrat a bolţilor se sprijină câte un octogon înalt de un metru. De deasupra acestui octogon pornesc feliile spre cheia de boltă de forma unui disc.
Pe scheletul din lemn de stejar au fost montate registrele iconostasului cu o bogată decoraţie modelată în ghips. Motivele ornamentale din frunze şi flori, dispuse spiralat pe coloane şi colonade, abundenţa decorului sunt caracteristici ale barocului moldovenesc târziu. Pictura icoanelor de pe tâmplă a fost executată în anul 1826, aflându-se în prezent într-o stare avansată de degradare.
Uşile împărăteşti provin de la o altă biserică mai veche. Bogat împodobite cu motive ornamentale miniaturizate, reprezentând frunze, flori, ciochini şi melcuşori, uşile au decorul executat în tehnica ajur. Cele şase medalioane mici, de forma unor frunze, au fost pictate cu figurile evangheliştilor şi cu scena Bunăvestirea.
În anul 1936 biserica a primit donaţii o serie de obiecte de cult şi mobilier, dintre care menţionăm: o strană arhierească, două candele de lemn, un sfeşnic de lemn, o icoană, un covor şi un dulap.(13) în acea vreme măicuţele de aici desfăşurau o bogată activitate în cadrul industriei casnice, ţesând în războiul tradiţional pânză din bumbac, lână şi şiac.
Strana arhierească, donată în anul 1936, are la tălpi două animale marine fantastice, cu capete ridicate şi gurile întredeschise, asemănătoare cu nişte foci. Alte strane vechi, lucrate dulghereşte, au spătarele decorate cu câte două rozete solare, înscrise în cercuri simple, zimţate sau în torsadă.
Schitul a fost înzestrat cu cărţi de cult tipărite în secolele XVIII şi XIX. Unele dintre acestea s-au păstrat, cum ar fi Minee (1779), Triod (1798) şi altele din secolul trecut.
Monumentul de la Mălineşti-Gârceni străjuieşte de pe înălţimea dealului, împrejurimile. În zilele de sărbătoare se adună aici oameni pentru a lua parte la slujba ce se oficiază la biserica fostului schit Mălineşti.
