Ștefan cel Mare a fost o personalitate covârşitoare a epocii medievale, care a lăsat urme adânci și peste ținuturile Vasluiului.
Marele voievod reprezintă un simbol de o complexitate deosebită pentru vasluieni, care printre altele, dă consistenţă şi alimentează în permanenţă ideea de unitate a românilor.
Sub egida acestei personalităţi, an de an vasluienii se întâlnesc la Podul Înalt sau Cănțălărești, pentru a omagia opera nemaipomenit de importantă pentru români a celui care a fost Ştefan cel Mare.
„La fiecare comemorare ne aducem aminte de faptele măreţe şi mai ales de ceea ce ne-a lăsat marele voievod ca moştenire, nouă, tuturor urmaşilor. Sigur că în lunga sa domnie, Dumnezeu l-a hărăzit pe Ştefan cel Mare timp de 47 de ani să slujească poporul Moldovei, o ţară pe care el a ştiut să o ridice, să o ducă la o dezvoltare fără precedent, a reuşit să închege instituţii ale statului medieval Moldova şi să ne reprezinte cum nu se poate mai bine în lumea destul de frământată a relaţiilor politice internaţionale din acea perioadă. Este important de ştiut că Ştefan este cel care practic a zidit ţara, în sensul în care a unificat toate părţile care fuseseră ciopârţite şi a reuşit să creeze în interiorul ţării o coeziune între straturile sociale. A reuşit să obţină adeziunea întregii populaţii, care în cele din urmă l-a iubit şi l-a respectat, pentru că a ştiut să îşi impună acest respect prin înţelepciunea şi bunătatea pe care le-a luat de la străbunul său Alexandru cel Bun, de asemenea, prin curajul şi arta războiului pe care le-a învăţat de la Bogdan al doilea şi mai ales prin ştiinţa de a se feri de primejdii, lucru învăţat de la duşmanul său din interior, Petru Aron Vodă”, a precizat istoricul Laurențiu Chiriac, muzeograf la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui.
La rândul său, primarul municipiului Vaslui, Vasile Pavăl, a precizat că Vasluiul are obligația morală de a cinsti în permanență memoria marelui voievod Ștefan.
„Vasluiul trebuie să-i păstreze memoria neîntinată și de fiecare dată să ne mândrim cu acest lucru că Ștefan cel Mare și-a lăsat urmele peste această comunitate. Curtea Domnească, biserica sunt câteva exemple în acest sens”, a spus Vasile Pavăl, primarul municipiului Vaslui.
Epoca lui Ştefan cel Mare a reprezentat cea mai frumoasă şi mai însemnată etapă din civilizaţia medievală a Moldovei, căci atunci au înflorit artele, meşteşugurile, negoţul, cultura şi oamenii au văzut în măritul voievod pe cel mai neînfricat apărător al civilizaţiei lor.
10 ianuarie – ziua în care Ștefan cel Mare i-a zdrobit pe turci la Podul Înalt
Pentru noi, vasluienii, data de 10 ianuarie are o semnificație aparte, pentru că la 10 ianuarie 1475, la Podul Înalt, la Vaslui, Ștefan cel Mare, domnitorul Moldovei, și-a condus trupele într-o victorie fără precedent împotriva numeroasei armate a Imperiului Otoman.
După ce a asigurat liniștea internă și a rezolvat problemele pe care le avea cu vecinii, Ștefan cel Mare a inițiat o serie de acțiuni care au dus la scoaterea Moldovei de sub tutela Imperiului Otoman, refuzând să mai plătească tributul către Poartă. A intervenit în Țara Românească, impunând un domn favorabil politicii sale.
În aceste condiții, o armată de 120.000 de oșteni, în frunte cu Suleiman, a fost trimisă în Moldova, unde a ajuns la începutul lunii ianuarie 1475.
Lupta dintre armata Imperiului Otoman și cea a Moldovei, condusă de Ștefan cel Mare, a avut loc în fața cetății Vasluiului, pe un teren mlăștinos, mărginit de păduri. Învins, Suleiman a fost nevoit să se retragă, fiind urmărit de armata moldoveană până la trecerea Dunării.
Victoria obținută la Vaslui a fost relatată în letopisețul de la Bistrița, astfel: “Și au biruit atunci Ștefan voievod și au căzut atunci mulțime nenumărată de oameni și mulți și fără de număr au fost prinși de vii, care mai apoi au fost tăiați, numai pe unul îl lăsară viu, pe fiul lui Sac-bașa; și steagurile lor împreună cu schiptrele cele mari au fost luate, mai mult de 40 de schiptre … iar Ștefan se întoarse cu oștenii săi ca un biruitor în scaunul său din Suceava”.
„Nicicând vrednicia și măreția inimilor noastre nu pot fi mai nimerit prețuite ca atunci când ne aducem aminte de izbânda măritului Ștefan-Vodă la Vaslui-Podul Înalt, unde, cu ajutorul lui Dumnezeu, el i-a învins pe cei circa 100.000 de necredincioși turci ai temutului sultan Mahomed al II-lea. Atunci a primit răsplata veșnică, binemeritata laudă a Creștinătății și gloria unei izbânde pe care Cerul parcă i-o hărăzise! Măreția și lumina chipului Vasluiului în istorie au fost prin acea victorie frumos zugrăvite cu sângele răzeșilor Moldovei. De altfel, lupta de la Vaslui-Podul Înalt reprezintă nu numai una din cele mai însemnate victorii ale creștinilor asupra turcilor, dar ea s-a detașat de celelalte prin amploarea forțelor desfășurate, prin armamentul folosit, prin tacticile de luptă aplicate și, mai ales, prin ingeniozitatea armatei lui Ștefan cel Mare care a învins o oaste cam de două ori mai mare. Desfășurată în condiții de ceață densă și într-un loc strâmt și mlăștinos al văii înguste a Bârladului, această bătălie a rămas în memoria timpului ca fiind cea mai reușită izbândă a marelui domn și a consfințit, totodată, statutul Moldovei de Poartă a Creștinătății”, a mai declarat Laurențiu Chiriac, muzeograf la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui.
Sinodul Bisericii Ortodoxe Române a hotărât în 1992, sanctificarea şi trecerea marelui voievod în Sinaxar, în rândul sfinţilor, alături de Constantin Brâncoveanu şi fiii săi. Ziua sa de prăznuire este în fiecare an la 2 iulie, când a trecut la Domnul şi atunci au loc manifestări omagiale în judeţ.
Prin luptele sale de apărare a civilizaţiei creştine a fost un erou al ortodoxiei, personalitatea sa intrând în mentalul colectiv la puţin timp după moarte.
Marele voievod a fost considerat de unii cronicari ca împărat, descendent al lui Consatantin cel Mare, fondatorul Constatinopolului şi protectorul creştinătăţii ortodoxe răsăritene.
Un sondaj desfăşurat în rândul românilor, l-a situat pe primul loc între personalitățile cele mai iubite din Istoria Neamului.
