Sute de credincioşi au asistat la slujba de sfinţire a Bisericii “Sfinţii ~mpăraţi Constantin şi Elena” de la Mălăieşti, oficiată de PS Corneliu, episcopul Huşilor. Lăcaşul de cult este considerat monument istoric şi este unic în zona Vasluiului. De altfel, Episcopul Huşilor a catalogat biserica drept o bijuterie arhitectonică, mulţumind, totoată, celor care au reuşit scoaterea din ruine a celei mai frumoase biserici neogotice din România, după 10 ani de trudă.
“Trebuie să o felicităm pe doamna primar Silviana Bahrim, pentru eforturile făcute, astfel încât să scoatem din ruină acest aşezământ unic în Episcopia noastră. Trebuie să mai mulţumim doamnei arhitect Alexandra Chiliman Juvara, nepoata boierului Constantin Corbu, ctitorul bisericii. ~mpreună cu Ministerul Culturii şi Primăria Vutcani s-a reuşit o adevărată bijuterie, ceea ce vedem astăzi aici”, a spus PS Corneliu, care i-a înmânat diploma de ctitor şi o copie după testamentul lăsat de ctitorul Constantin Corbu Alexandrei Chiliman Juvara, prezentă la sfinţirea sfântului lăcaş.
De asemenea, primăriţa Silviana Bahrim a primit din partea episcopului o diplomă de merit, amintind de strădaniile familiei Bahrim, ctitor al bisericii de la Poşta Elan.
“Ar trebui ca această diplomă să o împart cu toată lumea, care m-a sprijinit în demersul de a repune în valoare acest lăcaş monument. Mulţumesc constructorilor şi doamnei arhitect pentru lucrările deosebite făcute. Mulţumesc locuitorilor acestui sat pentru susţinere, dar şi Episcopiei, care ne-a fost aproape”, a spus Silviana Bahrim.
{i preotul paroh, Constantin Cristea, a avut parte de o surpriză plăcută din partea episcopului, care a primit o diplomă de merit şi i s-a cântat “La mulţi ani!”, la zi de onomastică.
Biserica, având hramurile “Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena”, „Sfântul Ierarh Nicolae” şi „Sfânta Muceniţă Aglaie” a fost ctitorită între anii 1884-1885 de către Constantin Corbu, comandor al Coroanei României, al cărui mormânt se află la Mălăieşti, şi soţia sa, Aglae, născută Botez. Biserica a fost sfinţită de P.S. Silvestru Bălănescu, Episcopul Huşilor în anul 1885, după cum reiese din actul de sfintire iniţial.
Lucrările de consolidare, restaurare şi amenajare s-au desfăşurat între anii 2006-2016 şi au fost executate de o societate de profil din Suceava.
