Ruta bisericilor de lemn: Biserica „Sf.Nicolae din Balica”, Gologofta, comuna Ivănești

Satul Gologofta se află aşezat în partea de vest a comunei Ivăneşti. Vechimea schitului Gologofta urcă în timp până în a doua jumătate a secolului al XVII-lea. Din însemnarea făcută deasupra bârnei de la intrare „7282-1774” rezultă că biserica de lemn din Gologofta a fost construită la această dată, iar de pe o bârnă situată în spatele bisericii, în slove chirilice, aflăm numele ctitorului şi din nou anul: ”Ghenadie Cazimir 1774”.  Începând cu anul 1835 a fost transformat în schit de călugăriţe, până în anul 1864, când a fost desfiinţat, iar averea secularizată, în anul 1871 mai erau în schit şapte măicuţe şi doi ieromonahi.

Schitul Gologofta se mai întâlneşte şi sub numele de schitul Balicăi, după numele hatmanului Melinte Balica, cel care întemeiase mănăstirea Balica de lângă laşi, la care a fost închinat acest aşezământ monahal. Această biserică a fost reparată în anul 1907 cu fonduri de la enoriaşi. Atunci a fost înlocuit acoperişul deteriorat din şindrilă cu altul de tablă, care a ţinut până în anul 1932 când a fost din nou acoperită cu table, care se vede şi astăzi. Datorită greutăţii construcţiei, temelia din piatră de râu sau de carieră a fost presată în pământ, tălpile ajungând astfel la nivelul solului.

Cu ocazia unor reparaţii care s-au făcut în anul 1918, pridvorul iniţial deschis, cu cei 12 stâlpi, uniţi în partea superioară de arcade, a fost acoperit cu scânduri de brad. în anul 1955, ca urmare a scăderilor lemnului pereţilor, biserica ajunsese improprie practicării serviciului religios. Ca urmare a îndrumărilor date de către Comisia Monumentelor Istorice, s- a procedat la etanşeizarea pereţilor prin umplerea golurilor dintre bârne cu câlţi şi clei. Tot acum a fost decapată scândura de la pridvor, în locul acesteia punându-se geamuri.

Biserica are planul în formă de corabie, cu altarul pentagonal, decroşat, pronaosul dreptunghiular şi pridvorul deschis. Aspectul exterior este dominat de prezenţa celor trei turle amplasate pe pronaos, pe naos şi pe altar. Dintre bisericile de lemn din Moldova centrală, bisericile de la Gologofta şi de la Mălineşti-Gârceni sunt singurele cu trei turle. Turlele de formă paralelipipedică, cu secţiune octagonală, au pereţii înveliţi cu tablă bătută în solzi. Cruci masive, având capetele dublate şi triplate, au fost amplasate în capetele turlelor, dând o notă de semeţie acestora.

Pereţii exteriori sunt din bârne. Pe bârna de deasupra intrării este dăltuit brâul în formă de pătrate cu diagonale, în spaţiile formate de intersecţiile acestora fiind amplasate motivele ornamentale denumite „cocori”. Pe prima bârnă de sub „conzori” este săpat în lemn un registru de ocniţe, de jur împrejurul bisericii. Pe costoroabă, în spaţiul dintre console, meşterul a sculptat chenare duble de zigzaguri, obţinute prin repetarea motivelor denumite „cocori”, „înfundătura streaşinei este realizată în casete, – se arată în acelaşi studiu de mai sus-decorate pe sud, vest şi est cu cioplituri de linii frânte.”

Lumina pătrunde în biserică prin perechile de ferestre de la pronaos, de la naos şi prin cea de la altar. Ancadramentele acestora sunt ornamentate în relief, cu motivul vrejului. O singură fereastră, situată pe latura de nord, este ornamentată pe toate cele patru laturi cu un registru de zigzag.

Cele două inscripţii, amplasate pe bârnele din exteriorul pereţilor reprezintă un caz singular întâlnit la bisericile de lemn. Tot un caz singular îl constituie anul ctitoriei scris cu caractere chirilice, dublat de anul scris cu caractere arabe.

În pronaosul bisericii se află montat cafasul, având o balustradă cu zăbrele. La Gologofta se află una dintre cele mai frumoase realizări de perete despărţitor. Patru stâlpi masivi, decoraţi cu profile, marchează intrările, deasupra cărora este un brâu geometric. La partea superioară se află o friză de colonete cu arcuri trilobate. Formele colonetelor şi arcadelor, prin bogăţia suprafeţelor curbe şi a liniilor sinuase, reflectă influenţa barocă.

Peretele despărţitor este marcat de cei patru stâlpi, care formează trei intrări, cea din mijloc fiind mai mare. Stâlpii, decoraţi din tăietură, au ancadramentul ornamentat cu volume rotunjite fiind dublu festonate pe margini.

Cele trei încăperi au câte o boltă din fâşii curbe pe plan poligonal. Cele trei bolţi ale pronaosului, naosului şi altarului sunt cu bazele octogonale. Nervurile, împodobite cu sculptură sau crestate, converg spre cheile de boltă, care au forma unor discuri, acoperite recent cu icoane. Nervurile de la bolta pronaosului sunt decorate în mod asemănător cu brâul din exterior.

În naos se află un proschinitar împodobit cu sculptură executată cu multă îndemânare, care are la bază două animale fantastice, sculptate în ronde-bosse. Tot aici se află şi iconostasul Maicii Domnului, pictat de către Mihail Maxim la data de 1 ianuarie 1918. În faţa catapetesmei se află curpănul din fier forjat, prelucrat cu mult meşteşug.

Uşile împărăteşti, bogat împodobite cu sculptură, au pictate chipurile celor patru evanghelişti. Un caz particular întâlnit la aceste uşi este prezenţa în partea lor superioară a doi balauri afrontaţi, având gurile întredeschise. Acolo unde cozile lor par să se întâlnească se află o pasăre cu aripile large deschise şi cu raze în jur, simbolizând sfântul duh. Datorită acestui sistem de decorare a uşilor împărăteşti, ele constituie o raritate.

Catapeteasma bisericii din Gologofta este o capodoperă datorită atât dantelării sculptate pe registrele dintre icoane, cât şi colonetelor dintre portretele apostolilor. Icoanele proorocilor sunt împodobite de vrejuri ale unor plante orientale. Icoanele cu praznicele împărăteşti sunt împodobite de ornamente sculptate reprezentând pomul vieții. Pictura veche de pe catapeteasmă nu s-a mai păstrat.

În altarul bisericii se pot vedea un număr de cinci console în formă de cap de cal, dispuse la nivelul tavanului, la intersecţia laturilor altarului. Masa altarului se compune dintr-un blat gros de lemn, care se sprijină pe un picior masiv, cioplit în trunchiul unui stejar crescut pe loc.

Biserica este împodobită cu icoane pictate pe lemn datând din secolele XVIII-XX. Un epitaf a fost pictat pe pânză, în ulei, de către un călugăr în anul 1812. Icoana reprezentând învierea Domnului, cu 12 praznice, pictată la şcoala rusească şi datând din secolul al XlX-lea, a fost dusă la Muzeul Episcopal de la Huşi.

Datorită originalităţii construcţiei a sculpturii artistice din interior, precum şi tezaurului de icoane pictate pe lemn şi pe pânză, biserica de la Gologofta a fost trecută pe lista monumentelor istorice.