Mii de credincioși s-au închinat și rugat la moaștele Sfântului Ierarh Nicolae

Cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, și a Preasfințitului Părinte Ignatie, Episcopul Hușilor, la Parohia Solești au fost aduse sfintele moaște (mâna dreaptă) și icoana Sfântului Ierarh Nicolae, de la Biserica „Sfântul Gheorghe” – Nou din București.

Este o zi istorică pentru Parohia „Sfântul Gheorghe” – Nou din București și pentru Parohia „Adormirea Maicii Domnului” din Solești, gândindu-ne la faptul că Sfântul Ierarh Nicolae binecuvântează prin mâna sa milostivă pentru prima dată credincioșii din aceste meleaguri vasluiene.

Vineri, 5 aprilie, Părintele Episcop Ignatie, după întâmpinarea sfintelor odoare, a oficiat Liturghia Darurilor mai înainte sfințite.

Sfintele moaște au poposit în biserica ctitorită de familia Doamnei Elena Cuza, soția domnitorului Alexandru Ioan Cuza, înmormântată, alături de familie, la Solești. 

Cu prilejul împlinirii a 115 ani de la trecerea sa la cele veșnice, a fost organizat Simpozionul „Elena Cuza, Doamna României – profil de epocă”.

„Comemorăm o mare filantroapă, un suflet care a iubit foarte mult sărmanii– așa cum Sfântul Ierarh Nicolae i-a iubit pe cei săraci – Doamna Elena Cuza.

Acum 115 ani, pe 2 aprilie 1909, se stingea din lumea aceasta cea care a trăit în modestie, cu smerenie și iubire faţă de oamenii sărmani. Crezul ei l-am găsit într-un text de o frumuseţe rară, pe care m-aș bucura ca oamenii politici ai vremii de astăzi să și-l asume.

Ea a fost prima doamnă a ţării, soţia marelui domnitor Alexandru Ioan Cuza. Cu toate acestea, viaţa ei s-a consumat pentru patria pe care o iubea, dar și pentru orfanii și săracii care aveau nevoie de ajutorul ei”, a spus PS Ignatie, Episcopul Hușilor.

De asemenea, Preasfinția Sa a făcut un apel public pentru restaurarea bisericii ctitorită de familia Elenei Cuza și a Conacului Rosetti-Solescu. 

Până astăzi, ora 17, credincioșii se vor putea închina la racla cu moaștele Sfântului Ierarh Nicolae.

De 400 de ani, Biserica voievodală „Sfântul Gheorghe” – Nou din Bucureşti, amplasată la kilometrul zero al României, ocroteşte mâna dreaptă a Sfântului Nicolae.

De cel puţin tot atâta timp, sfântul a înflorit credinţa în oameni prin minunile sale, drept care mărturiile scrise sau nescrise ale celor săraci, flămânzi, bolnavi, trişti, rătăciţi sau deznădăjduiţi sunt nenumărate. Iar minunile nu mai contenesc să apară, chiar şi astăzi.

Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Solești a fost construită între anii 1859-1860 de către Ecaterina Rosetti, mama Elenei Cuza, cu ajutorul fiilor săi Elena și Constantin.

După finalizarea sfântului lăcaș, într-o criptă din partea de sud a pronaosului bisericii au fost mutate osemintele postelnicului Iordache Rosetti și a mamei sale Ecaterina Gavrilița Catargi, ambii decedați în ianuarie 1846. Cele două morminte au fost acoperite cu lespezi funerare.

Biserica a îndeplinit funcția de paraclis al curții boierești până în anul 1893, când Gheorghe Rosetti-Solescu, proprietarul moșiei Solești, ministru plenipotențiar la Sankt Petersburg, comunității locale, căreia i-a impus să asigure „demna căutare a sfântului lăcașu ctitoricescu”, iar pentru „evlavia părinților” săi, preoții parohi trebuiau să asigure „grijile bisericești obișnuite”.

Biserica a suferit mai multe reparații în decursul timpului. Astfel, turnul clopotniță a fost reparat în anul 1900, iar acoperișul de șindrilă a fost înlocuit în 1902 cu unul de tablă.

După cutremurul din 1940, când întreg edificiu a fost avariat, turnul clopotniță a fost refăcut în 1945, iar biserica a fost consolidată abia în anul 1988.

Biserica adăpostește valoroase obiecte de cult, printre care menționăm o evanghelie argintată, un chivot de argint și o dveră plușată despre care se spune că ar fi donația Doamnei Elena Cuza, cărți vechi cu litere chirilice (legate în piele), veșminte din mătase naturală.

Biserica a fost construită din cărămidă pe fundație de piatră. Are formă dreptunghiulară, cu absida altarului semicirculară, decroșată, un turn-clopotniță deasupra pronaosului și intrare prin partea de vest.

Fațada vestică a clădirii este realizată în stil neoclasic, fiind formată dintr-un fronton triunghiular, sprijinit pe doi stâlpi, adosați cu bază ionică și capitel simplu, ancadramente cu deschideri în arc în plin cintru și muluri simple sub cornișă. Turnul-clopotniță are o secțiune pătrată, cu acoperiș în patru ape, fiind decorat cu o friză de arcaturi deasupra ferestrelor.

Interiorul bisericii este compartimentat în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Trecerea între pronaos și naos este marcată printr-un arc dublou. La partea superioară, pronaosul și naosul au o boltă sprijinită pe pandantivi, iar altarul are o semicalotă pe arcuri dublou.

Autorităţile de la Soleşti au reuşit cu fonduri europene să reabiliteze mormântul Elenei Cuza. Reamenajarea a costat 40.000 de euro şi a durat doi ani. Planurile primăriţei Mona Bujor nu se opresc aici, intenţionând să reabiliteze Biserica Adormirii Maicii Domnului din incinta complexului.

În schimb, Conacul Rosetti de la Solești este amenințat de distrugere. În prezent este parţial distrus, având ziduri fisurate, parţial căzute, plafoane prăbuşite, pardoseli şi tâmplărie lipsă.

De ani buni, conducerea primăriei din Soleşti aşteaptă ca moştenitoarele conacului, nepoatele Elenei Cuza, sau vreun reprezentant al acestora să se prezinte pentru o găsi o modalitate de intrare în patrimoniul comunei, dar nimeni nu a făcut niciun demers, fapt care nu le permite autorităţilor locale să acţioneze în vreun fel pentru salvarea imobilului.

„Noi am dori să luăm conacul, dar batem pasul pe loc. Am făcut solicitări la Ministerul Culturii şi am primi fonduri dacă am avea cum să-l cumpărăm. Este o parte din istoria României. Este o onoare pentru noi că o asemenea personalitate are legătură cu comuna noastră, dar ce facem pentru ea? Deşi ne-am dori mai mult, singurul lucru pe care putem să-l facem este să o cinstim şi să o păstrăm în suflet cu preţuire”, a declarat primarul comunei Soleşti, Mona Bujor.