Profesorul Dumitru V. Apostolache a ţinut să fure startul noii ediţii a Festivalului de Umor “Constantin Tănase”, lansând de Zilele Culturale ale Vasluiului cea mai nouă carte a sa. Este vorba despre “Ei, ele şi mai ales…eu”, carte ce stârneşte zâmbete şi mai ales râsete, grupând pe mai multe categorii anecdote, glume şi bancuri, ce te scot din stresul cotidian şi te fac să uiţi măcar pentru o clipă de toate grijile personale.
“Este vorba, practic, de o culegere de folclor orăşenesc, alcătuită cu pricepere, cu bun simţ şi cu simţ artistic. Este un domeniu complex, cu trăsături contradictorii, îmbinând surprinzător elemente tradiţionale de umor cu o serie de caracteristici definitorii pentru fenomenul globalizării”, spune profesorul Dan Ravaru.
La momentul lansării a fost prezent şi profesorul Gelu Bichineţ, directorul Bibliotecii Judeţene “Nicolae Milescu Spătarul”, care a remarcat activitatea literară a profesorului Apstolache din ultimii şapte ani: “Ceea ce ne propune Dumitru Apostolache este un zâmbet inteligent, ne propune o privire spre noi, spre interior, şi nu în ultimul rând ne propune o privire spre societatea actuală, care prin mici pilule încearcă să o îndrepte. Prin umor pot fi corectate micile defecte. Dumitru Apostolache nu promovează un umor suburban, de periferie, ci vine cu lucruri extraordinar de profunde şi fine, ca un adevărat dascăl, promovând umor de calitate”.
Profesorul Teodor Pracsiu este cel care i-a prefaţat cartea, prezentându-l pe autor ca “un intelectual neobosit, autor prolific de cărţi de popularizare şi de evocare a unor mari personalităţi ştiinţifice, condeier infatigabil de medalioane omagiale dedicate unor figuri notorii ale spiritualităţii vasluiene, avea în tinereţe o vervă inepuizabilă. L-am cunoscut bine în acei ani, în acel illo tempore magic, şi pot depune mărturie că desfăşurarea sa verbală nesecată s-a înscrustat definitiv în memorie. Cu trecerea anilor, cincuagenarul, apoi sexagenarul, acum septuagenarul s-au cuminţit, nu mai sunt năvalnici sau imprevizibili. Sunt doar mai înţelepţi şi deci mai aşezaţi. Era inevitabil să se producă o asemenea evoluţie, aş zice, naturală”.
