Amfiteatrul Liceului “Mihail Kogălniceanu” Vaslui a găzduit prima lecţie de limba japoneză, în organizarea Inspectoratului Şcolar Judeţean Vaslui, susținut de singurul specialist al acestei limbi exotice din judeţul Vaslui, profesoara Mălina Iftimie, licenţiată în limba japoneză a Universităţii “Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca. Cursul al doilea se va desfăşura peste două săptămâni şi se va proceda la o împărţire pe grupe a celor înscrişi până în prezent.
Obiectivele acestui prim curs magistral, la care au participat peste 70 de elevii de la liceele “Mihail Kogălniceanu”, “Emil Racoviţă” și “Anghel Rugină”, au fost stimularea curiozitatii şi a interesului pentru limba, cultura si civilizaţia japoneză, dobândirea câtorva noţiuni de literatură, cultură şi civilizaţie japoneză, scrierea în mod corect a celor 5 vocale în limba japoneză-a, i, u, e, o, recunoaşterea caracterelor (vocalelor) in hiragana, rezolvarea câtorva exerciţii scurte.
Concret, proaspeţii studenţi au învăţat despre prezentarea unor date generale despre Japonia (insule, oraşe principale, populaţia, densitatea, limba oficială, forma de guvernământ, drapel, imn); elemente de cultura si civilizatie japoneza – arte tradiţionale. S-au adus informaţii interesante despre Ikebana (arta aranjării florilor vii) – clarificându-se principiile care trebuie respectate în crearea unui aranjament ikebana : asimetrie, simplitate, reflectarea curgerii timpului ; s-a discutat despre şcoli de Ikebana renumite : Ikenobo, Sogetsu, Ohara.
Cursanţi au aflat detalii şi despre Ceremonia ceaiului (Chadō) – arta importată din China şi introdusă în Japonia la începutul sec. al XIII-lea ; printre noile informaţii s-a desprins ideea că atmosfera ceremoniei nu este una religioasă, ci reprezintă o detaşare de cotidian, o căutare a odihnei şi a liniştii.
De asemenea, din primul curs nu puteau lipsi detaliile despre caligrafia japoneză-ramură a artelor frumoase care presupune redarea caracterelor japoneze şi a ideogramelor chinezeşti într-o formă stilizată. In caligrafie, semnificaţia cuvintelor se arată prin sugestie sau prin imaginaţie.
S-a mai discutat despre câteva festivaluri japoneze importante: Oshōgatsu (Anul Nou) – una dintre cele mai importante sărbători pentru japonezi, sărbătorită cu mare fast ; ca pregătire obligatorie s-a menţionat decorarea intrării caselor cu ramuri de pin, bambus şi ferigă – plante care, pentru japonezi, simbolizează fericirea şi viaţa indelungată.
S-au prezentat: mâncarea tradiţionala de Anul Nou- osechiryōri; otoshidama – banii primiţi drept cadou de An nou de către copii şi nengajō – felicitările trimise, cu această ocazie; s-au mai prezentat Hinamatsuri (Sărbătoarea fetiţelor, pe 3 martie sărbătorită anual) ; Hanami (Sărbătoarea florilor de cireş, desfăşurată în aprilie); Sakura – floarea de cireş, care exprimă esenţa esteticii japoneze, dispariţia florilor de cireş fiind, pentru japonezi, o condiţie a frumuseţii; Tanabata (Festivalul Stelelor – Ziua îndrăgostiţilor, la japonezi, care se sărbătoreşte pe 7 iulie.
Tot în cadrul acestei prime întâlniri, s-a discutat despre literatura japoneză. S-a realizat prezentarea câtorva teme care se regăsesc în literatura japoneză modernă: gheişa ( în romanele “Gâsca sălbatică”, de M. Ogai, “Ţara zăpezilor”, Y. Kawabata, “Adevărata viaţă de gheişă”, M. Iwasaki) ; sensei (maestrul, profesorul)- în romanele “Zbuciumul inimii” de N. Soseki, “Maestrul de go” al lui Y. Kawabata ; tema dragostei (“Brocart de toamnă” de Teru Miyamoto, “La sud de graniţă, la vest de soare” de H. Murakami).
S-au prezentat câteva concepte estetice: momo no aware (aprecierea frumuseţii efemere), yūgen – termen ce desemnează frumuseţea din ceea ce rămâne nespus, ushin – termen folosit pentru a indica un stil caracterizat prin eleganţă, sensibilitate.
Cât priveşte aspectul pur lingvistic, cursul de limba japoneză a fost compus din prezentarea câtorva elemente de morfologie şi sintaxă, prin comparaţie cu limba română, acolo unde această comparaţie a fost posibilă; prezentarea sistemelor de scriere: hiragana (utilizat pentru scrierea cuvintelor autohtone), katakana (pentru scrierea numelor proprii şi a împrumuturilor din alte limbi), rōmaji (litere latine) şi kanji (caractere chinezeşti).
S-au făcut exerciţi de pronunţie, având în vedere şi că pronunţia în limba japoneză nu prezintă nici un fel de dificultate pentru români; toate sunetele limbii japoneze se regăsesc în limba română.
Cursanţi au participat cu interes, manifestându-şi dorinţa de a cunoaşte cât mai multe aspecte ale culturii şi limbii japoneze, declarându-se încântaţi de frumuseţea şi originalitatea artelor tradiţionale japoneze.
Toţi participanţii la primul curs magistral de limba japoneză şi-au exprimat dorinţa frecventării în continuare a acestui curs unicat în judeţul Vaslui.
Inspectoratul Şcolar Judeţean Vaslui va căuta soluţii de introducere a cursului opţional de limba japoneză la cele două licee teoretice din Vaslui, începând cu anul şcolar 2017-2018, având în vedere interesul suscitat în rândul elevilor şi faptul că limba japoneză este una din limbile de circulaţie mai restrânsă care se studiază în România.
