duminică , 20 mai 2018, 23:21
Home / Naţional / Actualitate / RMGC a pierdut definitiv la Curtea de Apel Bacău PUZ-ul de la Roșia Montană

RMGC a pierdut definitiv la Curtea de Apel Bacău PUZ-ul de la Roșia Montană

Roșia Montana Gold Corporation își poate lua adio de la planurile de exploatare cu cianuri la Roșia Montană. Curtea de Apel Bacău a respins, pe 19 ianuarie 2016, recursul Agenției de Protecție a Mediului Alba și a menținut suspendarea avizului de mediu pentru PUZ decisă de Tribunalul Bacău, pe 16 septembrie 2015.

Tribunalul Bacău a admis anul trecut cererile asociațiilor Alburnus Maior, Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu, Asociația Salvați Bucureștiul și alte ong-uri, privind suspendarea efectelor juridice ale avizului de mediu pentru Modificare Plan Urbanistic Zonal – zona de dezvoltare industrială Roşia Montană (PUZ). Avizul de mediu a fost emis de Agenția Regională pentru Protecția Mediului Sibiu (ARPM Sibiu) în luna martie, 2011.

Planul Urbanistic Zonal care reglementează zona industrială, fără avizul de mediu aferent nu produce niciun fel de efecte juridice. Prin urmare, nici proceduri subsecvente întemeiate pe acest act, precum obținerea acordului de mediu și emiterea autorizației de construire nu se pot desfășura în mod legal.

Acțiunea în justiție pentru suspendarea avizului de mediu amintit a fost demarată în 2012. La solicitarea Roșia Montană Gold Corporation (RMGC), acțiunea a fost strămutată la Tribunalul Bacău. Compania a susținut că amplele mișcări de protest ce se desfășurau la acea dată la Cluj-Napoca (septembrie 2013) ar fi putut influența conștiința judecătorilor.

Conform cotidianul.ro, primele planuri de urbanism pentru Roşia Montană (Plan Urbanistic General și Plan Urbanistic Zonal pentru Zona de Dezvoltare Industrială) au fost întocmite de către RMGC și adoptate de Consiliul Local Roșia Montană în anul 2002. Acestea au stat la baza interdicției oricărei activităţi economice şi chiar celei de locuire pe suprafaţa preconizată ca necesară proiectului minier. Schimbarea destinaţiei din zonă rezidenţială în zonă mono-industrială a avut drept urmare strămutarea parțială a populaţiei şi a unor clădiri publice precum şcoala sau dispensarul medical. Totodată, începând cu anul 2002, planurile de urbanism au blocat numeroase iniţiative locale de dezvoltare a unor afaceri private în turism, agricultură sau servicii.

În paralel cu acțiunea în justiție pentru suspendarea avizului de mediu al ARPM Sibiu a fost demarată de către aceleași asociații o acțiune pentru anularea actului. La solicitarea Roșia Montană Gold Corporation, acțiunea a fost stramutată la Tribunalul Covasna. Pe data de 15.04.2014 Tribunalul Covasna a admis acțiunea și a anulat avizul de mediu. Toate părțile adverse au declarat recurs, care se judecă la Curtea de Apel Brașov. Anularea dispusă de Tribunalul Bacău și confirmată pe 19 ianuarie 2016 de Curtea de Apel Bacău produce efecte până la soluționarea recursului de pe rolul Curții de Apel Brașov, deoarece soluția acestei din urmă instanțe vizează anularea irevocabilă a actului, deci eliminarea sa definitivă din circuitul juridic. Următorul termen la Curtea de Apel Brașov este pe 26 februarie 2016.

Avizul de mediu în discuție a fost emis de ARPM Sibiu în urma unei proceduri demarate în anul 2006. În tot acest timp a fost intens contestat de numeroși localnici cât și de organizații implicate în campania Salvați Roșia Montană. După cum reiese din cele de mai sus, de la emiterea sa până la o primă sentință de anulare a actului s-au scurs încă 4 ani. Deloc întâmplător, “legea specială” pentru Roșia Montană propusă de Guvernul Ponta în septembrie 2013 prevedea că dacă un act emis pentru desfășurarea proiectului este anulat de instanță, autoritatea emitentă are obligația de a emite unul nou în… 30 de zile.

“Planurile acestea de urbanism au reprezentat ani de zile o mare nedreptate pentru localnicii din Roșia Montană. O companie de minerit canadiană a venit și s-a folosit de influența sa pentru a ne spune nouă, roșienilor că nu putem locui și nu ne putem dezvolta comunitatea. Să fie învățătură de minte pentru toate companiile de minerit că avizele lor obținute, cel mai probabil ilegal, sunt bune pentru stors bani de la investitori, nu pentru dezvoltarea durabilă a munților Apuseni”, a declarat Eugen David, președintele Alburnus Maior, conform cotidianul.ro.

Vezi şi

Peste 7.600 de pachete cu ţigări de contrabandă, descoperite de polițiștii de frontieră

In ultimele 24 de ore, poliţiştii de frontieră din cadrul Inspectoratului Teritorial al Poliţiei de …

Tânăr fără permis de conducere depistat în trafic

Poliţiştii de frontieră din cadrul Sectorului Poliţiei de Frontieră Iaşi, pe timpul unei misiuni specifice, …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *